20 Dec 2008
Asa se intreba Nichifor Crainic in inchisoarea Aiudului.Si asa se intreaba orice om caruia moartea ii fura o persoana draga,un apropiat.
Moartea acest monstru sacru care seamana durerea si lacrimile,lasa in urma orfani,parinti,frati,surori cu rani ireparabile,nevindecabile.Ce esti moarte-o?Esti noapte?Esti vant aducator de furtuni?Esti foc nemistuit?Esti neantul trecutului?Esti toate acestea si multe altele.Esti lacrimi,esti durere, esti un nimic aducator de rani sufletesti.De unde vi?Din adancul trecutului?Din fundul oceanelor?Din abisurile sufletului?Din adancimea pamantului?Din ura?Din mizeria crimei?De unde vi si unde te duci?Tu moarte care semeni durrerea si creezi rani.Care ti-e scopul?Ai vreun scop?Ai macar trecut si viitor?Vi dintr-odata si lovesti sufletul omenesc il duci aproape de disperare,il ruinezi.Il distrugi.O multime de intrebari.Carora nu le poti raspunde cand acest sentiment ciudat si infricosator isi ea portia zilnica de fiinte umane,de suflete.
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Nichifor Crainic
"Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care alearga norul
Catre-lbastre margini de pamant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vantul Aripile lor
Ma doboara nevazute-n zbor.
Intrebat-am luminata ciocarlie
Candela ce leagana-n tarie
Untdelemnul cantecului sfant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zi-sa ciocarlia:S-au ascuns
In lumina celui nepatruns.
Intrebat-am bufnita cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n intuneric
Tainele necuprinse de cuvant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnita:Cand va cadea
Marele-ntuneric,vei vedea.
Moartea acest monstru sacru care seamana durerea si lacrimile,lasa in urma orfani,parinti,frati,surori cu rani ireparabile,nevindecabile.Ce esti moarte-o?Esti noapte?Esti vant aducator de furtuni?Esti foc nemistuit?Esti neantul trecutului?Esti toate acestea si multe altele.Esti lacrimi,esti durere, esti un nimic aducator de rani sufletesti.De unde vi?Din adancul trecutului?Din fundul oceanelor?Din abisurile sufletului?Din adancimea pamantului?Din ura?Din mizeria crimei?De unde vi si unde te duci?Tu moarte care semeni durrerea si creezi rani.Care ti-e scopul?Ai vreun scop?Ai macar trecut si viitor?Vi dintr-odata si lovesti sufletul omenesc il duci aproape de disperare,il ruinezi.Il distrugi.O multime de intrebari.Carora nu le poti raspunde cand acest sentiment ciudat si infricosator isi ea portia zilnica de fiinte umane,de suflete.
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Nichifor Crainic
"Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care alearga norul
Catre-lbastre margini de pamant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vantul Aripile lor
Ma doboara nevazute-n zbor.
Intrebat-am luminata ciocarlie
Candela ce leagana-n tarie
Untdelemnul cantecului sfant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zi-sa ciocarlia:S-au ascuns
In lumina celui nepatruns.
Intrebat-am bufnita cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n intuneric
Tainele necuprinse de cuvant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnita:Cand va cadea
Marele-ntuneric,vei vedea.
Sindicalizare
25/02/2010 @ 04:01:26
de catre rolex
replica watches or replica ...
25/02/2010 @ 03:59:54
de catre rolex
Pentru a incepe cu dreptul in ...
20/12/2008 @ 15:01:11
de catre Admin